Repere in devenirea umana

Daca tot s-a intamplat sa ne intalnim pe un canal de comunicare din mass-media, atunci stimate cititor, uita o clipa de grijile cotidiene, pentru un moment de sensibilizare si de meditatie asupra unor repere ale deveniri umane. Prefer abordarea acestei teme complexe prin „cum sa nu fim”, deoarece in dialectica comportamentului uman sunt situatii cand binele ramane dupa cernerea raului.

Se stie ca oamenii cu afectiuni fizice inteleg altfel viata, prin ascutirea unor simturi, in comparatie cu starea normala a celor multi.

Este o compensatie, dar insuficienta pentru a se bucura de plenitudinea vietii.

Sa nu fim orbi, pentru a vedea frumusetea iubitei, verdele crud al firului de iarba, rosul aprins al florii de trandafir sau albul imaculat al zapezii, dar si operele de arta ale lui Michelangelo, Rembrandt, Renoir, Picasso sau Brancusi. Sa nu fim surzi, pentru a asculta cantecul privighetorii in serile de vara, susurul izvoarelor de munte,dar si muzica de Wagner, Mozart, Beethoven, Enescu sau vocea superba a Mariei Tanase. Sa nu fim la locul si momentul nepotrivit, pentru a ne proteja trupul si spiritul intr-o lume in care totul este posibil.

Comportamentul individual se afla deseori la granita dintre vointa si tentatie, pentru ca „a trai inseamna mai intai a alege” (G. Bernanos). Pe traiectoria vietii poti sa alegi intre bine si rau, moral si imoral, frumos si urat, in functie de nivelul de cultura si scara de valori la care te raportezi. Istoria este plina de exemple pozitive si negative, dar „trebuie sa luam din trecut focul si nu cenusa” (J.Jaurès). Unii gasesc o scuza ca “a gresi este omeneste” dar asta nu-l scuteste pe vinovat sa invete din greseli si sa nu le mai repete. Intr-un alt registru, se ajunge la comportamente antisociale care sunt pedepsite prin privarea de libertate. Este adevarat ca nimic nu este perfect, ci doar perfectibil, numai sa avem vointa necesara.

Cum a aparut si a evoluat fiinta umana ramane inca o disputa intre oamenii de stiinta si reprezentantii bisericii. Judeca singur daca omul este rezultatul mutatiilor genetice favorabile si al selectiei naturale in lupta pentru existenta a speciilor sau este creat dupa chipul si asemanarea cu Dumnezeu, pentru a stapani lumea.

Dupa Shakespeare „a fi sau a nu fi, aceasta-i intrebarea”, pe care o preiau cu o alta conotatie. Miracolul ca ai aparut pe Terra, este legat de probabilitatea infima ca parintii tai au existat, s-au cunoscut, au facut dragoste si te-au procreat prin unirea intamplatoare a gametilor care poarta materialul genetic. Fie ca esti bun sau rau, frumos sau urat, mai mult sau mai putin destept, cu siguranta esti o persoana unica si irepetabila. De remarcat ca Sfanta Scriptura, cartea de capatai a crestinismului, prezinta cele zece porunci prin interzicerea unor actiuni, ca un prim model de comportament pentru credinciosi.

v „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului si din din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.

v Sa nu-ti faci chip cioplit si sa nu intruchipezi nimic din cate sunt in ceruri, pe pamant sau in apele mai de jos decat pamantul: Sa nu te inchini lor si nici sa le slujesti...

v Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeul tau. Caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce ia in desert Numele Lui.

v Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti... Sa lucrezi sase zile...iar ziua a saptea este zi de odihna, inchinata Domnului, Dumnezeul tau...

v Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta,pentru ca sa ti se aduge zilele in tara pe care ti-o da Domnul,Dumnezeul tau.

v Sa nu ucizi...

v Sa nu fii desfranat...

v Sa nu furi...

v Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau.

v Sa nu poftesti casa aproapelui tau. Sa nu poftesti sotia aproapelui tau, nici robul, nici boul, nici asinul lui si nimic din cate are aproapele tau”.

Pe sintagma „cum sa nu fi” se bazeaza intreaga istorie a dreptului- de la Codul lui Hammurapi (Mesopotamia), Legile lui Manu (India), Legile celor 12 table (Roma) pana la legislatia actuala care reglementeaza cadrul juridic in care se inscrie comportamentul civilizat. Mai mult, regulamentele de organizare si functionare pentru institutii particulare si de stat se refera cu precadere la obligatii si mai putin la drepturi si recompense.Elevii, studentii, militarii, dar si detinutii,pot sa confirme cu prisosinta ceasta afirmatie. In schimb,codul bunelor maniere deplaseaza accentul pe cum trebuie sa fi pentru ca lumea selecta sa te accepte fara retinere.Totusi, arta este principala sursa de inspiratie pentru veritabile modele de urmat in viata. Din pacate , mai exista unii parinti care cred ca ei sunt exemplul cel mai potrivit pentru progenitura lor, mai ales daca au reusit in viata, s-au realizat profesional sau au reusit in afaceri, castigand faima si avere.

Le recomand acstor parinti remarca lui Socrates – “cunoaste-te pe tine insuti”. In realitate lucrurile sunt mult mai complexe. Pentru reflexie, va prezint celebrul decalog din „Pour l’enfant” a lui Geoges Grinda:

Ø Copilul este o persoana in devenire ; eu il respect

Ø Copilul este curios ; eu discut cu el

Ø Copilul se minuneaza ; eu il conduc sa caute frumosul

Ø Copilul vrea sa-si asume personalitatea ; eu il ajut sa se cunoasca

Ø Copilul cauta un model ; eu ii ofer un exemplu

Ø Copilul descopera corpul sau ; eu ii arat ca sanatatea este o forta

Ø Copilul se indoieste de el ; eu apreciez ceea ce el face

Ø Copilul vrea sa devina independent ; il invit sa fie responsabil

Ø Copilul nu se cunoaste decat pe sine ; eu il invat si altele

Copilul are nevoie de un ideal ; eu il ajut sa dea un sens vietii sale.

Fiecare individ este unic, pentru ca porneste in viata cu o zestre ereditara specifica si strabate o traiectorie existentiala singulara, marcata de valorile culturii si civilizatiei comunitatii din care face parte. Subscriu la parerea marelui pedagog Comenius ca „omul ca sa devina om trebuie sa fie educat”, dar cu mijloacele si strategiile invatamantului modern. Se impune restructurarea sistemului educational pe criterii de performanta, care sa asigure tinerilor cunostinte si capacitati cognitive de baza, pentru a face fata cu succes pe piata concurentiala a muncii in conditiile unei dinamici sociale profunde si a unei explozii informationale fara precedent.

Pe langa cunostintele teoretice si abilitatile practice ale elevilor nu trebuie neglijata interiorizarea unor modele culturale si a unor scari ierarhice de valori pe baza carora sa fie structurata latura atitudinala (orientarea axiologica)a unor posibile personalitati autonome si creative cu putere de decizie si responsabilitati sociale. Reusita in educatie depinde de abordarea eficienta a psihicului uman. Aptitudinile umane caracterizeaza latura instrumental - operationala a personalitatii,organizata in sisteme functionale superior dezvoltate, relativ stabile, care mijlocesc performante deasupra mediei in activitatea teoretica, tehnico-aplicativa, organizatorica, artistica sau sportiva. Prin fuzionarea si combinarea specifica a aptitudinilor, se ajunge la talent in masura in care permit realizarea de produse originale cu o inalta cota de creativitate. In demersul de consiliere a cadrelor didactice, aptitudinile reprezinta punctul de plecare in orientarea scolara si reper pentru optiunile profesionale ale tinerilor. Inteligenta poate fi privita ca un sistem unitar si armonios de aptitudini care se manifesta prin mecanisme de asimilare si adaptare de natura functionala dar mai ales prin inovare si creativitate. Inteligenta este un proces complex cu o bogata incarcatura de semnificatii care a provocat dezbateri aprinse si continua sa preocupe specialistii in psihologie. Inca de la inceputul sec. al XX-lea, psihologul englez C. Spearman ,analizand corelatiile obtinute de la subiectii supusi la diverse tipuri de teste, a ajuns la concluzia ca inteligenta implica diverse aptitudini specifice (factori specifici), grefate pe o aptitudine generala comuna (factorul g). Metoda analizei factoriale a inteligentei a fost dezvoltata de L.L. Thurstone si J.P. Guilford, prin luarea in considerare a unei multitudini de factori, mai mult sau mai putin corelati. Dupa psihologul elvetian Jean Piaget, creatorul epistemologiei genetice, evolutia inteligentei in ontogeneza este rezultatul echilibrului operatiilor mentale (clasare, masurare, numarare, deplasare spatio-temporala etc.), obtinute prin interiorizarea actiunilor practice cu obiectele in structuri mentale dimanice, organizate ierarhic. Orice experienta din viata este structurata pe baza unor scheme psihice degajate de practica sociala si individuala din realitatea obiectiva. Dezvoltarea inteligentei la copil parcurge succesiv mai multe stadii: senzorio-motor (de la nastere pana la aparitia limbajului, 15-18 luni), preoperator (de la aparitia limbajului pana la 7-8 ani), al operatiilor concrete(de la 7-8 ani pana la 10-11 ani), al operatiilor formale (de la 10-11 ani pana 15-16 ani). In stadiul operatiilor formale, gandirea devine apta pentru rationamente ipotetico-deductive si experimente stiintifice.

Psihologul american Jerome J. Bruner a conceput evolutia stadiala a inteligentei in termeni mult mai flexibili, in sensul ca orice etapa poate fi accelerata prin strategii didactice adecvate. Dupa Bruner, ”bazele oricarei discipline pot fi predate oricui, la orice varsta, intr-o forma potrivita”. El insista mult asupra necesitatii cultivarii la elevi a stilului de invatare stiintific, care imbina gandirea analitica cu intuitia.kSfarsitul sec. al XX-lea este marcat de efortul unor cercetatori de cuantificare a inteligentei, pentru a evalua riguros performantele elevilor. Este meritul lui Alfred Binet si al lui Théodore Simon de a fi realizat - in 1905, la Paris - primul test de analiza a inteligentei copilului care a fost extins, apoi, pentru a masura inteligenta omului, mai precis, indicele nivelului de dezvoltare a inteligentei, a carui valoare, exprimata in procente, se obtine prin raportarea varstei mentale la varsta cronologica si inmultirea cu 100. Textul Stanford-Binet pleaca de la premiza ca oamenii se nasc cu o anumita configuratie a inteligentei, constituita din abilitati logice si verbale, care nu se schimba pe parcursul vietii.

O noua viziune in psihologie a fost adusa de teoria inteligentelor multiple, publicata pentru prima oara in 1983, in lucrarea “Frames of Mind:The Theory of Multiple Intelligences”,de catre Horward Gardner, profesor de teoria cunoasterii, educatie si psihologie la Universitatea Harvard si de neurologie la Facultatea de Medicina din Massachussetts, SUA. Semnificatia acestei teorii este extinderea conceptului de inteligenta traditionala din sfera logico-matematica si verbal-lingvistica spre alte disponibilitati ale omului de relationare cu lumea. Dupa Gardner, inteligenta reprezinta “ abilitatea omului de a-si rezolva problemele in viata sau de a crea produse care sunt valorizate in unul sau mai multe contexte culturale”. Mai tarziu, revenind asupra conceptului, afirma ca inteligenta umana este un “potential bio-psihologic de a prelucra informatia, care poate fi activat pentru rezolvarea de probleme si crearea de produse pretuite de cel putin o cultura”. El critica modelul unilateral in care a fost definita, recunoscuta si valorizata inteligenta umana, oferind un model alternativ, cu implicatii deosebite in invatamant. Este bine de remarcat ca teoria inteligentelor multiple nu schimba ceea ce, noi dascalii, avem de predat, ne ajuta doar sa schimbam modul in care lucram cu elevii, sa intelegem faptul ca ei pot fi destepti in diferite moduri si ne instrumenteaza in a-i ajuta cum sa evolueze in mod diferit. In acest context, misiunea profesorului este de a dezvolta strategii de predare care sa permita elevilor sa isi exprime modalitatile multiple de a intelege si de a valoriza propria lor unicitate. Scopul este ca fiecare elev sa se dezvolte la maximum de capacitate in conformitate cu potentialul propriu. Teoria lui Gardner porneste de la ideea existentei unor inteligente diferite si autonome ce conduc la modalitati diverse de cunoastere, intelegere si invatare. Se considera ca oamenii poseda noua tipuri de inteligente, si anume:

1.Inteligenta verbal-lingvistica sau inteligenta cuvintelor (capacitatea de a rezolva probleme si de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic; se manifesta la jurnalisti,scriitori, avocati, profesori)

2.Inteligenta logico-matematica sau inteligenta numerelor si a ratiunii (capacitatea de a opera cu categorii, modele, relatii,de a grupa, ordona si interpreta date; este intalnita la matematicieni, contabili, savanti)k

3.Inteligenta spatial-vizuala sau inteligenta imaginilor, a desenului si a picturii (capacitatea de a rezolva probleme si de a dezvolta produse cu ajutorul reprezentarilor spatiale si a imaginilor; este intalnita la arhitecti, pictori, graficieni, sculptori , cartografi, proiectanti)

4.Inteligenta muzical-ritmica sau inteligenta tonului, ritmului si a timbrului (capacitatea de a produce si de a aprecia muzica, ritmul si inaltimea sunetelor; se manifesta la muzicieni, compozitori, poeti)

5.Inteligenta corporal-kinestezica sau inteligenta intregului corp (capacitatea de coordonare motrica si o buna sensibilitate tactila; este intalnita la sportivi, dansatori, actori, chirurgi)

6.Inteligenta naturalista sau inteligenta tiparelor, a regularitatilor si a comportamentelor (au darul naturii, iubesc si inteleg natura, flora, fauna, frumusetile din mediul inconjurator; se manifesta la fermieri, biologi, ecologi, astronomi )

7.Inteligenta interpersonala sau inteligenta interactiulor sociale(au darul empatic si al relationarii, interactioneaza eficient cu ceilaltii; este intalnita la profesori, directori, politicieni, lideri)

8.Inteligenta intrapersonala sau inteligenta autocunoasterii (au darul autoreflectiei, al metacognitiei si capacitatea de autocunoastre si autoapreciere corecta; se manifesta la teologi, intreprinzatori, scriitori)

9.Inteligenta existentiala – Gardner e convins ca acest tip de inteligenta este o modalitate de cunoastere, dar nu a stabilit localizarea sa pe creier. De aceea este considerata ”o jumatate de inteligenta”. Se manifesta la filosofi, ganditori, analisti, etc .

In “Frames of Mind”, H. Gardner afirma :

* ”Exista o inteligenta in sunet si una in miscare, in culoare si in relatia umana”.kk kkkkkkkkkkkkk
* ”Muzica este o corporalizare a inteligentei care este in sunet”.kkkkkkk kkkkkkkkkkkkkkkkkk
* “Poetul este o persoana care nu uita niciodata anumite impresii despre care scrie”.
* “Exista limbaje, altele decat cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Exista limbajul corpului”.
* “Inteligenta sociala, dezvoltata la inceput sa rezolve probleme de natura interpersonala, in timp si-a gasit expresia in crearea institutiilor sociale”.

Din punct de vedere biologic, inteligentele sunt independente, in functie de zonele corticale care le guverneaza. La nivel individual ,ele apar in combinatii, fiecare individ fiind de fapt ,, o colectie de inteligente”. Intrucat indivizii au profiluri de inteligenta diferite, scoala trebuie sa asigure o educatie care sa maximalizeze potentialul intelectual al fiecaruia. Un element esential in aplicarea teoriei inteligentelor multiple la clasa este cunoasterea profilului de inteligenta al elevilor. Aflarea punctelor ,,tari” si ,,slabe” ale acestora este esentiala pentru stabilirea strategiilor de diferentiere si individualizare. Desi o reteta general valabila nu exista, cadrele didactice, care doresc sa predea in spiritul teoriei inteligentelor multiple, pot sa urmeze succesiunea de pasi:

-determinarea profilului dominant de inteligenta prin identificarea abilitatilor fiecarui elev
-familiarizarea elevilor cu teoria inteligentelor multiple kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk
-constientizarea de catre elevi a combinatiei proprii de inteligente multiplek kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk
-motivarea elevilor pentru a-si dezvolta inteligentele multiplek kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk
-asigurarea de catre profesor a unui cadru adecvat pentru manifestarea inteligentelor multiple.
Aplicarea in unitatile scolare a teoriei inteligentelor multiple se poate face prin strategii interactive de predare-invatare-evaluare: portofolii, proiecte, harti conceptuale, interviuri, studiu de caz etc. Este important ca profesorul sa-si adapteze stilul de predare la stilul de invatare a elevilor, pentru realizarea cu succes a obiectivelor operationale, exprimate prin verbe comportamentale. De remarcat ca teoria inteligentelor multiple se preteaza la aplicarea operationala a Taxonomiei lui Bloom. Un scenariu didactic care stimuleaza punctele forte ale elevilor si evita pe cele slabe va conduce la atingerea dezideratelor intr-un mod placut si usor. Dascalii cu vocatie profesionala promoveaza strategii didactice care permit elevilor sa puna in valoare prin cuvant, scris sau oral, dar si prin muzica, desen sau miscare, disponibilitatile multiple de a intelege si de a valoriza propria personalitate.

Valente deosebite ale psihicului uman au fost puse in evidenta de psihanaliza, fundamentata de Sigmund Freud (1856-1939), celebru neurolog si psiholog elvetian, la care se adauga contributiile discipolilor sai, Carl Gustav Jung si Alfred Adler. Se considera ca psihicul uman este structurat pe trei nivele : Id (Sinele), Ego (Eul) si Superego (Supraeul). Sinele este nivelul inconstient al capitalului instinctual, complet dezorganizat si supus principiului placerii, fiind izvorul de energie primara. Eul este o componenta, coerenta si constienta, care reglementeaza manifestarile sinelui, in conformitate cu cerintele lumii externe. Supraeul este forta inconstienta care modeleaza Sinele si Eul dupa scheme morale insusite de individ din mediul socio-cultural in care traieste. Trairile neplacute si tendintele care intra in conflict cu normele sociale si principiile morale ale persoanei sunt excluse din constiinta printr-un mecanism de represiune (refulare) si alungate in subconstient de unde tind sa apara sub forma travestita. Amplificarea caracterului conflictual al refularii poate duce la nevroze si psihoze, a caror vindecare se bazeaza pe constientizarea pentru bolnav a impulsurilor reprimate. Adupa Freud, forta psihica in jurul careia se centreaza comportamentul uman este libidoul, termen care desemneaza latura instinctuala, dominata de impulsul sexual.

Alfred Adler, psihiatru austriac, a contestat teoria lui Freud asupra libidoului, considerand ca omul este un sistem organic unitar cu sens bine precizat – autorealizarea si supravietuirea individuala.

Dupa Adler, inconstientul este motivat, in principal, nu de libidou, ci de tendintele de superioritate, perfectiune, adaptare sociala si aspiratie pentru putere.

Carl Gustav Young, psihiatru elvetian, a elaborat un sistem psihologic, care include teoria inconstientului colectiv si teoria complexelor psihologice. El neaga rolul determinant al sexualitatii in viata psihica, in favoarea inconstientului colectiv, ancestral, considerat ca model original si aprioric de motivatie, care se dezvolta progresiv si se releva omului printr-un limbaj incostient (simboluri, imagini, vise), mai puternic decat nivelul constient bazat pe concepte.

Confruntarea de idei din psihanaliza se regaseste si pe plan filozofic, la cote mult mai inalte.

Destinul fiintei umane este strans legat de libertate si necesitate. Prin raportare la destin, conditionarea gnoseologica a libertatii pune in evidenta importanta factorului constient in reorganizarea continua si progresiva a statutului ontologic al omului, precum si caracterul sau activ, creator si prospectiv.

Drepturile si libertatile fiintei umane sunt consemnate in documente importante – Declaratia drepturilor omului si cetateanului (revolutia franceza, 1789}, Carta ONU, costitutiile statelor democratice etc.

Libertatea, inteleasa ca unitate intre cunoastere, valorizare si actiune, se manifesta specific in cadrul vietii sociale. Daca n-ar exista libertate, omul n-ar putea fi creator de istorie, ci pur si simplu un mecanism banal angrenajul social. Pe de alta parte, libertatea nu se confunda nici cu liberul arbitru, inteles ca o totala independenta a individului fata de legile si normele care reglementeaza convietuirea cu semenii sai. Astfel de interpretari de pe pozitii unilaterale au condus fie la fatalism, fie la conceptii voluntariste si subiectiviste, in totala discordanta cu cerintele vietii sociale. Ideea legaturii stranse dintre libertate si necesitate nu este noua in gandirea filosofica. Dupa parerea unor reprezentanti (Crisip,Zenon) ai stoicismului, omul isi dobandeste libertatea si poate ajunge la idealul suprem de fericire, daca se conformeaza fata de ceea ce este necesar (vointa divina, armonie universala, destin). Pentru ganditorii antici, destinul intruchipeaza „ceea ce este scris sa se intample”, caracterul prestabilit si implacabil al cursului vietii fiecarui individ, prins adeseori- printr-un concurs de imprejurari- in situatii dramatice, din care nu poate iesi decat cu mari sacrificii. Eschil, Sofocle si Euripide ilustreaza multe situatii de acest fel; cu toate masurile luate, regele Laios este ucis de propriul fiu (Oedip); pentru a-si indeplini obligatiile de conducator militar, Agamemnon si-a sacrificat fiica, in ciuda sentimentelor paterne; pentru a-si indeplini datoria fata de familie, Antigona incalca legile cetatii etc.Contradictia dintre libertatea umana si existenta unor constrangeri impuse de zei, divinitate sau destin va ramane o problema deschisa pentru gandirea filosofica a epocilor urmatoare .Crestinismul a dezvoltat doctrina liberului arbitru pentru a da sens responsabilitatii omului in fata lui Dumnezeu, asa cum precizeaza Thoma din Aquino:„omul este inzestrat cu liber arbitru,astfel sfaturile, poruncile, interzicerile, rasplata si pedeapsa ar fi in van”.

Confruntarea de idei despre libertate si constrangerile cauzale capata o deosebita amploare in epoca moderna. Antropologia filosofica transfera dezbaterea problemei libertatii din sfera constrangerilor exterioare, impuse de o autoritate supranaturala sau de un determinism universal al legilor si conexiunilor cauzale, in sfera constrangerilor interioare ale fiintei umane.

Rationalismul a prezentat omul ca o fiinta rationala, condusa de gandire, in contrast cu empirismul, care a vazut in om o fiinta sensibila, condusa de afecte si dorinte.

Hegel a fost primul filosof care a prezentat just raportul dintre libertate si necesitate. Pentru el, libertatea este intelegerea necesitatii:”Necesitatea este oarba in masura in care nu este inteleasa”. In conceptia lui Hegel, statul exprima cerintele necesare ale Ratiunii si asigura interesele generale (binele tuturor,moralitatea), precum si libertatile individuale, caci ”statul este realizarea libertatii”, reprezentand „ideea divina, asa cum se infatiseaza ea pe Pamant”.

Libertatea este contestata de Schopenhauer, considerand ca omul este supus unor dorinte incontrolabile si condus orbeste de propria sa vointa. Dimpotriva, Nietzsche a sustinut ca nu exista nici un fel de constrangere care sa restranga libertatea nelimitata a omului.

In filosofia contemporana, existentialismul (M.Heidegger,K.Jaspers,J.P.Sartre,A.Camus) a dezbatut mult problema libertatii, considerata element fundamental si constitutiv al fiintei umane. Daca la om „existenta precede esenta”-cum afirma existentialistii- atunci dobandirea acestei esente, in devenirea existentei umane, este tocmai forma de manifestare a libertatii. Omul, inteles ca pura existenta singulara si contingenta, nu-si afla umanitatea, esenta sa, decat in masura in care si-o poate alege. Libertatea lui este absoluta,tinand seama ca prin optiunile sale, el decide singur asupra propriei evolutii. Omul trebuie sa aleaga, pentru ca „in masura in care aleg exist, daca nu aleg nu exist”, spune Jaspers. Pe temeiul unei asemenea libertati,lipsa unor criterii obiective de ierarhizare valorica, deschide in fata omului perspectiva esecului. De aceea, Sartre va reveni mai tarziu asupra ideilor sale formulate in ”Fiinta si Neantul”, unde marturiseste deschis ca teoria sa anterioara, care vedea in libertate un act singular si contingent, nu tine seama de raporturile omului cu lumea care-l inconjoara, cu natura si societatea.

De mentionat ca indivizii luati separat sunt componente care interactioneaza si au valoare in cadrul sistemului superior, populational sau al speciei, de organizare a materiei vii. Procesul de imbatrinire, finalizat prin moarte nu reprezinta o fatalitate, ci capata o noua semnificatie in devenirea materiei vii in care programul pentru sine, de supravietuire a indivizilor, este subordonat programului pentru grup, de supravietuire si dezvoltare a speciilor. Poate ca nu suntem singuri in galaxia noastra iar codul genetic este valabil si pentru fiinte extraterestre. Intr-un scenariu optimist, locuitorii Terrei aspira la triumful ratiunii in spatiul Caii Lactee, unde materia vie poate avea forme nebanuite de organizare.

Ca o concluzie generala, se poate spune ca majoritatea filosofilor considera ca omul isi poate dobandi libertatea, in masura in care nu contrazice regulile si legitatile lumii in care traieste. Pentru a trece la actiune, omul trebuie sa-si exercite capacitatea sa de optiune axiologica, de a alege unele dintre variantele posibile, in conformitate cu trebuintele si aspiratiile sale, dar care trebuie sa intre in rezonanta cu interesele generale ale comunitatii din care face parte. Actiunea umana libera este incarcata cu raspundere sociala, individuala si colectiva, a fiecaruia si a tuturor, pentru deciziile asumate, pentru scopurile urmarite si realizate . Sa speram ca optiunile si deciziile care se vor lua de catre factorii responsabili vor servi pacii, libertatii si progresului istoric pe o planeta curata, propice dezvoltarii vietii.

Post-scriptum

Tezaur de intelepciune

Adevarul este primul nume al lui Dumnezeu, dreptatea este al doilea.

Lacordaire

Viata este scurta, arta este lunga.

Hipocrate

Bine faci, bine gasesti ; rau faci, rau gasesti

Talmud

Caracterul oamenilor se judeca dupa actiunile lor.

Voltaire

Constiinta este vocea sufletului, patimile sunt vocea trupului.

Rousseau

Stinta fara constiinta esteruina sufletului.

Rabelais

Cel ce deschide o scoala, inchide o temnita.

V. Hugo

Educatia este cel mai frumos dar pe care il poate dobandi omul.

Platon

Un prieten face mai mult decat o punga cu galbeni.

Proverb romanesc

Dragostea este arhitectul universal.

Hesiod

Orice lucru are frumusetea lui, dar nu oricine o vede.

Confuncius

Nu pot cuprinde spiritul muzicii altfel decat in iubire.

Wagner

A trai fara ideal, inseamna a nu trai deloc.

C. Dumitrescu-Iasi

Omul este masura tuturor lucrurilor

Protagoras

Patria se cheama norodul si nu tagma jefuitorilor

T. Vladimirescu

Ne nastem si traim pentru societate.

Boileau

Numai creatia rascumpara toate suferintele.

L. Blaga

Pentru iubitorii de scenarii cu talc

Un batran, aflat pe patul de moarte, isi cheama cei trei copii si le spune ca intreaga sa avere va fi mostenita de cel care a realizat in viata lucrul cel mai de pret. Primul copil prezinta cariera sa stralucita ca implinire a destinului, al doilea, reusita in afaceri, evidentiata prin contul mare in banca, iar cel de-al treilea,propria familie,care a asigurat conditiile optime pentru succesul copiilor sai.Cine credeti ca a castigat ?A procedat corect tatal in ultrima clipa a vietii? Cum trebuie modificat scenariul? Formulati morala in noul context.

*

Va aflati intr-o barca, in largul oceanului, impreuna cu sotia, cumnatul de 30 de ani, un elev de liceu olimpic, fotbalistul dumneavoastra preferat, mama presedintelui tarii, seful d-voastra de servici. Din senin, apare furtuna si exista riscul scufundarii barcii. Daca va lipseste o vesta de salvare, pe cine sacrificati ?

*

Intr-o zi un coleg de servici va spune ca seful, cu care sunteti prieten, face avansuri sotiei sale. Cum procedati ?

ü il sfatuiti sa fie tolerant pentru a obtine beneficii

ü sunteti indiferent

ü promiteti sa interveniti pe langa sef pentru a aplana conflictul

ü analizati situatia inainte de a lua o decizie.

*

Daca v-ati intalni cu un extraterestru, ce ati face ? Dar daca cineva v-ar clona ? Ce decizie veti lua daca ultimele doua exemplare al unei specii pe cale de disparitie v-ar pune viata in pericol ? Imaginati alternative pentru depasirea unor situatii dificile.

*

Sa presupunem ca Dumnezeu vi se arata in vis si va indeplineste trei dorinte. Pentru care ati opta si de ce ?

*

Ati inventat masina timpului, care poate modifica cursul a zece evenimente din istorie. Pentru care ati opta si de ce ? Propuneti scenarii pentru viitorul omenirii.

*

Daca ajungeti Prim-ministru sau Presedintele tarii, ce doriti sa schimbati? Motivati optiunile. Propuneti scenarii pentru viitorul natiunii.

*

Unul din copiii d-voastra, care este student la o facultate de prestigiu, s-a indragostit de o persoana mult mai in varsta, dar cu pozitie sociala inalta. Sunteti de acord sa se casatoresca cu fiinta iubita? Daca da,explicati motivele. Daca nu, cum il convingeti sa renunte?

*

Nu aveti o situatie materiala si financiara deosebita, insa exista intelegere in familie. Viata va pune la incercare, pentru ca o persoana bogata si foarte frumoasa s-a indragostit de
d-voastra. Cum doriti sa continue scenariul ? Conteaza normele morale si parerea celor care va cunosc? Evaluati consecintele.